\u201cOra\u0219ul se tot m\u0103rise de-a lungul secolelor, dezvolt\u00e2ndu-se organic din nucleul ini\u021bial, \u0219i ajunsese destul de dens populat, cu cele dou\u0103 milioane ale sale, ca s\u0103 poarte tot luxul \u0219i bog\u0103\u021bia unei metropole, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 fie at\u00e2t de dispropor\u021bionat \u00eenc\u00e2t s\u0103 se rup\u0103 de natur\u0103, a\u0219a cum e cazul Londrei sau New Yorkului. Ultimele case i se oglindeau \u00een apele maiestuoase ale Dun\u0103rii sau priveau departe \u00een largul \u0219esului, sau se pierdeau printre gr\u0103dini \u0219i ogoare, sau se c\u0103\u021b\u0103rau pe colinele domoale p\u00e2n\u0103 spre poalele \u00eemp\u0103durite ale Alpilor. Nici nu-\u021bi d\u0103deai seama unde se sf\u00e2r\u0219ea Viena \u0219i \u00eencepea natura, una se contopea cu cealalt\u0103 firesc \u0219i spontan. \u00cen interior sim\u021beai de fiecare dat\u0103 cum cre\u0219te ora\u0219ul, aidoma unui copac care adaug\u0103 inel dup\u0103 inel; iar nucleul vital \u0219i pre\u021bios nu mai era \u00eenconjurat de vechile ziduri de cetate, ci de Ring, cu casele lui solemne. \u00cen interior vechile palate ale cur\u021bii \u0219i ale nobilimii \u00ee\u0219i spuneau povestea lor de piatr\u0103; aici la Lichnowsky c\u00e2ntase Beethoven, acolo la Esterhazy fusese Haydn \u00een vizit\u0103, c\u00e2nd la vechea universitate r\u0103sunase pentru prima dat\u0103 Crea\u021biunea lui, Hofburgul v\u0103zuse genera\u021bii de \u00eemp\u0103ra\u021bi, Sch\u00f6nbrunnul \u00eel v\u0103zuse pe Napoleon, \u00een domul Sf. \u0218tefan prin\u021bii reuni\u021bi ai cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii aduseser\u0103, \u00een genunchi, rug\u0103ciune de mul\u021bumire pentru izb\u0103virea Europei de turci, universitatea ad\u0103postise \u00eentre zidurile ei nenum\u0103ra\u021bi savan\u021bi. \u00cen timpul acesta se ridica m\u00e2ndr\u0103 \u0219i somptuoas\u0103 noua arhitectur\u0103, cu bulevarde str\u0103lucitoare \u0219i magazine luxoase. Dar aici vechiul nu se disputa cu noul mai mult dec\u00e2t piatra cioplit\u0103 cu natura virgin\u0103. Era minunat s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti aici, \u00een acest ora\u0219 care primea cu ospitalitate tot ce era str\u0103in \u0219i se d\u0103ruia pe sine cu pl\u0103cere; \u00een ambian\u021ba lui senin\u0103, inspiratoare de mari elanuri, ca aceea a Parisului, via\u021ba putea fi gustat\u0103 \u00eentr-un chip mai firesc. Viena era, se \u0219tie, un ora\u0219 \u00eendr\u0103gostit de via\u021b\u0103, c\u0103ci ce \u00eensemneaz\u0103 cultura altceva dec\u00e2t arta de a extrage din materia grosier\u0103 a vie\u021bii ce are ea mai fin, mai delicat \u0219i mai subtil? Cu un gust rafinat \u00een chestiuni culinare, foarte amator de un vin bun, de o bere proasp\u0103t\u0103, de pr\u0103jituri \u0219i torturi delicioase, vienezul era preten\u021bios \u0219i \u00een privin\u021ba unor lucruri mai subtile. A face muzic\u0103, a dansa, a juca teatru, a conversa, a avea o conduit\u0103 amabil\u0103 \u0219i de bun-gust aveau aici valoarea unei arte deosebite. Ponderea cea mai mare \u00een via\u021ba individului \u0219i \u00een via\u021ba public\u0103 nu o aveau nici problemele militare, nici cele politice, nici cele comerciale; diminea\u021ba, c\u00e2nd citea ziarul, vienezul de r\u00e2nd \u00ee\u0219i arunca prima privire nu asupra dezbaterilor din parlament sau a evenimentelor de pe arena interna\u021bional\u0103, ci asupra repertoriului teatrului, care avea \u00een via\u021ba public\u0103 o importan\u021b\u0103 greu de \u00een\u021beles pentru alte ora\u0219e. C\u0103ci teatrul imperial, Burgtheaterul, era pentru vienezi, pentru austrieci, mai mult dec\u00e2t o simpl\u0103 scen\u0103 pe care evoluau actorii, era microcosmosul care oglindea macrocosmosul, imaginea multicolor\u0103 \u00een care societatea se contempla pe ea \u00eens\u0103\u0219i, unicul cortegiano adev\u0103rat al bunului-gust. Pentru spectator, artistul de la teatrul Cur\u021bii era un model \u00een privin\u021ba modului de-a se \u00eembr\u0103ca, de-a p\u0103\u0219i \u00eentr-un salon, de-a conversa, de-a alege cuvintele corespunz\u0103toare pozi\u021biei unui om de bun-gust sau de-a le evita pe cele care nu corespundeau acestei cerin\u021be; scena nu era pur \u0219i simplu un loc de amuzament, ci ghidul vorbit \u0219i interpretat al bunelor maniere, al exprim\u0103rii corecte, \u0219i un nimb de respectabilitate aureola p\u00e2n\u0103 \u0219i lucrurile care aveau o c\u00e2t de vag\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu teatrul imperial. Pre\u0219edintele guvernului, magnatul cel mai bogat puteau s\u0103 se plimbe pe str\u0103zile Vienei f\u0103r\u0103 ca cineva s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 dup\u0103 ei; dar un actor de la curtea imperial\u0103, o c\u00e2nt\u0103rea\u021b\u0103 de oper\u0103 erau recunoscute de orice v\u00e2nz\u0103toare, de orice birjar; noi, copiii, ne f\u0103leam ori de c\u00e2te ori aveam ocazia s\u0103 povestim cum am trecut pe l\u00e2ng\u0103 unul sau altul din ei (pozele \u0219i autografele lor le colec\u021biona fiecare dintre noi), iar acest cult aproape religios mergea a\u0219a de departe, \u00eenc\u00e2t se extindea chiar \u0219i asupra celor din jurul persoanei \u00een chestiune. Frizerul lui Sonnenthal, birjarul lui Josef Kainz erau persoane respectabile, pe care lumea le invidia \u00een secret; tinerii domni\u0219ori erau m\u00e2ndri s\u0103-\u0219i comande haine la acela\u0219i croitor. Orice jubileu, orice \u00eenmorm\u00e2ntare a unui mare actor lua propor\u021bii care eclipsau toate evenimentele politice. A-\u021bi vedea o pies\u0103 pus\u0103 \u00een scen\u0103 la Burgtheater era visul suprem al oric\u0103rui scriitor vienez, pentru c\u0103 aceasta echivala cu un fel de \u00eennobilare pe via\u021b\u0103 \u0219i-\u021bi aducea o serie de avantaje \u0219i onoruri, ca bilete gratuite pentru tot restul vie\u021bii, invita\u021bii la toate ceremoniile oficiale; ajungeai s\u0103 fii invitat chiar \u0219i la unul din palatele imperiale.\u201d<\/p>\n
<\/p>\n
Fragment din Stefan Zweig, Lumea de ieri. Amintirile unui european, traducere din german\u0103 de Ion Nastasia, Humanitas, Bucure\u0219ti, 2012, 27-30.<\/p>\n
*<\/p>\n
Vrei s\u0103 descoperi rafinamentul Vienei de alt\u0103dat\u0103, savoarea gustului vienez \u0219i noble\u021bea prezen\u021bei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een inima Europei? Atunci vino cu mine \u00een aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie unic\u0103 \u2013 un program dedicat Vienei ne\u0219tiute, v\u0103zut\u0103 prin ochii culturii \u0219i ai sufletului rom\u00e2nesc.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201cOra\u0219ul se tot m\u0103rise de-a lungul secolelor, dezvolt\u00e2ndu-se organic din nucleul ini\u021bial, \u0219i ajunsese destul de dens populat, cu cele dou\u0103 milioane ale sale, ca s\u0103 poarte tot luxul \u0219i bog\u0103\u021bia unei metropole, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 fie at\u00e2t de dispropor\u021bionat \u00eenc\u00e2t s\u0103 se rup\u0103 de natur\u0103, a\u0219a cum e cazul Londrei sau New Yorkului. Ultimele […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":664,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[],"class_list":["post-661","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-jurnal-de-calatorie","has-post-title","has-post-date","has-post-category","has-post-tag","has-post-comment","has-post-author",""],"yoast_head":"\n