\u201e\u00cen nici un alt ora\u015f din Europa n-a fost setea de cultur\u0103 at\u00e2t de p\u0103tima\u015f\u0103 ca la Viena. Tocmai pentru c\u0103 monarhia, pentru c\u0103 Austria nu mai avea de secole nici ambi\u0163ii politice, nici succese deosebit de mari pe plan militar, m\u00e2ndria na\u021bional\u0103 \u00ee\u0219i c\u0103uta cu maxim\u0103 intensitate compensarea \u00eentr-o suprema\u021bie artistic\u0103. Din vechiul imperiu habsburgic care dominase c\u00e2ndva Europa, se desprinseser\u0103 de mult foarte importante \u015fi pre\u021bioase provincii germane \u015fi italiene, flamande \u015fi valone; capitala \u00eens\u0103, vatr\u0103 a cur\u021bii imperiale, p\u0103str\u0103toare a unei tradi\u021bii milenare, r\u0103m\u0103sese neatins\u0103 \u00een vechea ei str\u0103lucire. Romanii puseser\u0103 primele pietre la temelia acestui ora\u0219 destinat s\u0103 serveasc\u0103 drept castru, drept avanpost pentru ap\u0103rarea civiliza\u021biei latine \u00eempotriva barbarilor, \u015fi dup\u0103 mai bine de o mie de ani se sf\u0103r\u00e2mase de aceste ziduri n\u0103vala otomanilor asupra Occidentului. Aici veniser\u0103 Nibelungii, aici str\u0103luciser\u0103 deasupra lumii cei \u0219apte a\u0219tri nemuritori ai muzicii, Gluck, Haydn \u015fi Mozart, Beethoven, Schubert, Brahms \u015fi Johann Strauss, aici fusese punctul de confluen\u021b\u0103 al tuturor curentelor culturii europene; la curte, \u00een fiin\u021ba nobilimii, a poporului, se aliase organic elementul german cu cel slav, ungar, spaniol, italian, francez, flamand, \u015fi ceea ce a \u00eembinat armonios toate aceste contraste \u00eentr-o unitate nou\u0103 si original\u0103, \u00een unitatea culturii austriece si vieneze, a fost tocmai geniul acestui ora\u0219 al muzicii. Receptiv \u015fi \u00eenzestrat cu o deosebit\u0103 capacitate de asimilare, acest ora\u015f a atras spre sine fortele cele mai discordante, pe care le-a \u00eembl\u00e2nzit si umanizat; era o pl\u0103cere s\u0103 tr\u0103ie\u015fti aici, \u00een acest climat al bunei convietuiri spirituale, si fiecare locuitor al acestui oras devenea, pe neobservate, un cet\u0103\u0163ean al lumi\u201d.<\/p>\n
Fragment din Stefan Zweig, Lumea de ieri. Amintirile unui european, traducere din german\u0103 de Ion Nastasia, Humanitas, Bucure\u0219ti, 2012, 26-27.<\/p>\n
*<\/p>\n
Vrei s\u0103 descoperi rafinamentul Vienei de alt\u0103dat\u0103, savoarea gustului vienez \u0219i noble\u021bea prezen\u021bei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een inima Europei? Atunci vino cu mine \u00een aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie unic\u0103 \u2013 un program dedicat Vienei ne\u0219tiute, v\u0103zut\u0103 prin ochii culturii \u0219i ai sufletului rom\u00e2nesc.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201e\u00cen nici un alt ora\u015f din Europa n-a fost setea de cultur\u0103 at\u00e2t de p\u0103tima\u015f\u0103 ca la Viena. Tocmai pentru c\u0103 monarhia, pentru c\u0103 Austria nu mai avea de secole nici ambi\u0163ii politice, nici succese deosebit de mari pe plan militar, m\u00e2ndria na\u021bional\u0103 \u00ee\u0219i c\u0103uta cu maxim\u0103 intensitate compensarea \u00eentr-o suprema\u021bie artistic\u0103. Din vechiul imperiu […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":657,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[],"class_list":["post-656","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-jurnal-de-calatorie","has-post-title","has-post-date","has-post-category","has-post-tag","has-post-comment","has-post-author",""],"yoast_head":"\n