Greu g\u0103se\u0219ti o capital\u0103 a lumii de care Rom\u00e2nia s\u0103 fie mai str\u00e2ns legat\u0103 dec\u00e2t de Viena. Modernitatea Rom\u00e2niei are r\u0103d\u0103cini \u00een fascinanta capital\u0103 imperial\u0103. Limba rom\u00e2n\u0103 modern\u0103 nu poate fi g\u00e2ndit\u0103 f\u0103r\u0103 prima gramatic\u0103 publicat\u0103 \u00een 1780 de Samuel Micu Klein \u0219i Grigore Maior, pe vremea c\u00e2nd erau bursieri la Colegiul \u201eSf\u00e2nta Barbara\u201c din primul district al capitalei austriece. Cultura rom\u00e2n\u0103 nu poate fi g\u00e2ndit\u0103 f\u0103r\u0103 Luceaf\u0103rul lui Eminescu, publicat pentru prima dat\u0103 \u00een Almanahul Societ\u0103\u021bii Studen\u021be\u0219ti Rom\u00e2nia Jun\u0103 din Viena (1883). Cei mai importan\u021bi compozitori rom\u00e2ni, Ciprian Porumbescu \u0219i George Enescu, au studiat am\u00e2ndoi la Viena. Titu Maiorescu, prim-ministru al Rom\u00e2niei \u00eentre 1912 \u0219i 1914, membru fondator al Academiei Rom\u00e2ne \u0219i al Societ\u0103\u021bii Junimea de la Ia\u0219i, a absolvit faimosul gimnaziu academic terezian din capitala austriac\u0103 (1856).<\/p>\n
Formarea Rom\u00e2niei Mari este str\u00e2ns legat\u0103 cultural de Viena. Aici, Eminescu, Slavici, Porumbescu \u0219i al\u021bi intelectuali remarcabili au conceput \u201eRom\u00e2nia Jun\u0103\u201d, proiect menit s\u0103-i\u00a0 adune pe to\u021bi tinerii rom\u00e2ni afla\u021bi la studii \u00een Viena sub umbrela unei singure societ\u0103\u021bi. La ini\u021biativa poetului Mihail Eminescu, Rom\u00e2nia Jun\u0103 a organizat \u00een 1871, la M\u0103n\u0103stirea Putna, prima serbare na\u021bional\u0103 la care au participat rom\u00e2ni din toate regiunile \u021b\u0103rii \u0219i de dincolo de grani\u021bele ei. La nivel simbolic, a luat astfel na\u0219tere imaginea unei unit\u0103\u021bi na\u021bionale, realitate care va fi \u00eenf\u0103ptuit\u0103 politic la 1 decembrie 1918. Sfin\u021birea primului drapel rom\u00e2nesc a avut loc cu pu\u021bin timp \u00eenainte de marele moment de la 1 decembrie 1918, c\u00e2nd conducerea Senatului Militar Rom\u00e2n Central al Ofi\u021berilor \u0219i Solda\u021bilor din Viena a stabilit la 17 octombrie 1918 oficierea ceremoniei solemne de depunere a jur\u0103m\u00e2ntului de c\u0103tre solda\u021bii \u0219i ofi\u021berii rom\u00e2ni \u0219i sfin\u021birea drapelului tricolor, \u00een cazarma militar\u0103 Franz Ferdinand, situat\u0103 \u00een cartierul vienez Favoriten. C\u00e2teva decenii mai t\u00e2rziu, la 30 august 1940, la Castelul Belvedere din Viena a fost impus Rom\u00e2niei bine-cunoscutul \u201eDiktat\u201d.<\/p>\n
Pornind de la str\u00e2nsa leg\u0103tur\u0103 dintre Rom\u00e2nia \u0219i Monarhia habsburgic\u0103, mi-am propus s\u0103 ini\u021biez proiectul \u201eViena ne\u0219tiut\u0103. La pas, pe urmele rom\u00e2nilor\u201d care reprezint\u0103 o \u0219ans\u0103 unic\u0103 de explorare a punctelor de intersec\u021bie dintre istoria, cultura \u0219i spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i cele vieneze. Aceast\u0103 excursie ofer\u0103 elevilor \u0219i pasiona\u021bilor de cultur\u0103 \u0219ansa unic\u0103 de a experimenta istoria \u00eentr-un mod interactiv, explor\u00e2nd Viena prin prisma influen\u021belor rom\u00e2ne\u0219ti. Fiecare loc vizitat nu doar c\u0103 va aduce la via\u021b\u0103 evenimentele istorice, ci va oferi o experien\u021b\u0103 memorabil\u0103 \u0219i educativ\u0103 pentru toate v\u00e2rstele.<\/p>\n
\u00cen cadrul c\u0103l\u0103toriei tematice propuse prezint pe durata unei zile cele mai importante \u0219i mai pu\u021bin cunoscute locuri ale memoriei rom\u00e2ne\u0219ti din Viena, \u00eencep\u00e2nd cu prezen\u021ba lui Vlad \u021aepe\u0219 \u00een arta medieval\u0103 vienez\u0103, trec\u00e2nd pe la Crucea moldav\u0103, ridicat\u0103 \u00een 1683, \u00een timpul celui de-al doilea asediu otoman al Vienei de c\u0103tre voievozii \u021b\u0103rilor rom\u00e2ne \u00een frunte cu \u0218erban Cantacuzino, povestind istoria Vienei \u0219i a Austriei, legate de dinastiile Babenberg \u0219i Habsburg, ajung\u00e2nd la faimoasa icoan\u0103 a Maicii Domnului \u201eCr\u0103iasa Ardealului\u201d din Catedrala Sf\u00e2ntul \u0218tefan din centrul Vienei, \u0219i cobor\u00e2nd spre cartierul grecesc, marcat de prezen\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Viena at\u00e2t \u00een perioada medieval\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een cea a Rom\u00e2niei moderne.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Greu g\u0103se\u0219ti o capital\u0103 a lumii de care Rom\u00e2nia s\u0103 fie mai str\u00e2ns legat\u0103 dec\u00e2t de Viena. Modernitatea Rom\u00e2niei are r\u0103d\u0103cini \u00een fascinanta capital\u0103 imperial\u0103. Limba rom\u00e2n\u0103 modern\u0103 nu poate fi g\u00e2ndit\u0103 f\u0103r\u0103 prima gramatic\u0103 publicat\u0103 \u00een 1780 de Samuel Micu Klein \u0219i Grigore Maior, pe vremea c\u00e2nd erau bursieri la Colegiul \u201eSf\u00e2nta Barbara\u201c din […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":544,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[],"class_list":["post-543","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-jurnal-de-calatorie","has-post-title","has-post-date","has-post-category","has-post-tag","has-post-comment","has-post-author",""],"yoast_head":"\n